Ma uit la ceas si vad ca este 9:04, deja am intarziat, trebuia sa fiu acolo la 9 fara 10. Trebuia sa ne intalnim la 8:30 la coltul strazii, chiar in fata la farmacie. Am iesit in graba din casa, nici nu mai stiu daca am inchis usa, am luat repede buchetul din vaza, apa imi picura pe picior si imi udase mainile atat de tare de parca luasem florile cu tot cu vaza.
Dupa ce ies din bloc imi dau seama ca in picioare am o soseta de-un fel si cealalta din alt fel, sunt albe cu dantela, dar modele diferite si se vede si din avion, toata lumea va vedea. Daca mi le dau jos, or sa ma roada pantofii. I-am mai purtat o singura data si nu cred ca s-au lasat, chiar daca i-am dat cu diferite creme.
Am intarziat ca ma tot enerva parul, incercam sa il prind si imi ieseau munti, iar cum imi prinde mama parul nu imi place, e prea lejer.
Acum, in timp ce merg, cred ca o sa imi cada pamponul. Vantul adie usor si imi ridica gulerul dantelat si mi-l invarte in jurul gatului. Maresc pasul, traversez in graba si o iau prin scari de bloc, alerg, ma latra 2 catei si vin cam nehotarati spre mine, prin spatele blocurilor nu se aude decat rapaitul pantofiorilor mei. Ma opresc langa o masina si ma uit in geam, am transpirat toata si parul aproape mi s-a desprins.
Mai am 50 de metri pana in poarta, alerg mai incet. Aud galagie. Inseamna ca nu au intrat. Ma uit in spate si vad ca am pierdut o floricica din buchet. Nu se observa, e destul de bogat, dar sosetele mele tot se observa. Obrajii mi s-au imbujorat si picaturi de apa mi se preling pe la tample. Ajung in rand si astept sa ma linistesc, colegii ma vad si incep sa rada. Ma uit la mine si vad ca de fapt am plecat in pijamale. Incep sa plang si trantesc buchetul luand-o la fuga spre casa.
M-am trezit destul de buimaca pe la 6:30, dupa ce m-am uitat la ceas si inca o data la mine, mi-am dat seama ca de atunci au trecut multi ani. Nu mai sunt nici la scoala, nici la liceu si mai am putin si termin si masterul. Mi se intampla des ca in noptile inainte de inceperea scolii sa visez ba ca sunt in intarziere, ba ca ma imbrac pe dos, ba ca mi-am uitat ceva. Astea erau grijile mele pe atunci, acum parca as mai vrea sa fiu la scoala, dar in generala.
Chiar daca ati inceput scoala sau o noua saptamana de munca, va doresc sa aveti parte de zile frumoase si linistite!
He-he! Frumoasa povestire-vis! Chiar m-a prins. Iar fetita zapacita si simpatica... mi-a trezit atatea amintiri frumoase. :D
RăspundețiȘtergereM-ai inspirat sa scriu si eu despre scoala.
O saptamana minunata sa ai!