Ca găina în mijlocul grămezii

E imposibil să nu găseşti undeva în lumea asta pe cineva care vine în ajutorul tău cu o tolbă de sfaturi, pe care oricum nu le-ai cerut şi nu le-ai fi cerut în vecii vecilor.

Întotdeauna trebuie să fie un Gică contra care ştie el mai bine cum stă treaba şi să îţi spună cum ar fi făcut el dacă ar fi fost în locul tău. Tocmai că Gică ăla nu e în locul tău, aşa că mai bine faci cum te taie capul, că Gică ăla vorbeşte din poveşti de adormit copii.

Cine se scuză se acuză, nu Vola?

Eu ştiu, din experienţa mea şi nu numai a mea, că în social media ai nevoie de oameni creativi. Că se întâmplă să te inspiri de undeva de departe, să preiei o mică idee, o frântură de ceva, este cu totul altceva, dar nu credeam că se poartă şi aici Copy şi Paste. 

Ma înşelam amarnic. Se poartă şi la case mai mari. Nu de multe ori am văzut formulări asemănătoare prin Facebook, Twitter, din fericire în Pinterest altul e mecanismul, aşa că dacă dai Pin, Repin, Like sau ce mai vrei tu, nu se supără nimeni, din contră. 

Şi în Facebook te bucuri dacă ai cât mai multe share-uri sau like-uri mai ales când aşa îţi câştigi existenţa. De curând am plecat de la firma unde mă ocupam de astfel de aspecte şi nu de multe ori mă bufnea râsul când vedeam fotografiile pe care le foloseam eu că se relaxau şi pe alte pagini ale concurenţei. Apoi chiar râdeam în hohote când vedeam că şi formulările erau preluate, nu pe întregime, dar oricum vizibil asemănător.

NU merg la vot

Nu vreau să fac un post electoral, nu vreau să iau partea niciunui partid sau om politic, doar sunt uimită de oamenii pe care îi credeam ceva mai inteligenți. Nu înțeleg când au avut timp să își spele creierul și să lase la gunoi bagajul dobândit și să adune de pe drumuri ultimele resturi.

De ce avem nevoie de asistente?

De ce avem nevoie de asistente? Cred că oricum e o întrebare retorică. Vorbesc de asistentele de la TV. Culmea e că sunt pline televiziunile și emisiunile de ele, însă numai unde ai nevoie de ele nu dai, adică prin spitale. 

Parcă prima asistentă a fost Tanța din emisiunea lui Teo Trandafir, la Pro TV, pe vremea când încă mai avea succes, apoi a luat-o pe Nicoleta Luciu și tot așa...cred că erau mai mulți asistenți pe platou decât invitați. Apoi a intrat în pas cu moda și Antena 1, dacă nu mă înșel.

Nu am succes la femei se întoarce

Nici nu mai știu cum să reacționez la astfel de oameni, fără succes... la femei. Bănuiesc că nu e aceeași persoană care spune că nu pot să mai ies cu prietenele. Dezbăteam acest subiect atât căutat de bărbați și nu numai, încât am impresia că menirea mea este să scriu o carte.

Pe lângă descrierele evidente ale tipurilor de femei, ar trebui să dau și câteva tips-uri despre ce și cum trebuie să faci să ai succes la femei. 

Personalitatea dăunează grav carierei

”Nu exista un cliseu mai mare in psihologia resurselor umane decat ideea potrivit careia increderea ridicata in propriile forte este cheia succesului in cariera. A venit timpul sa demontam acest mit.

De fapt, lipsa increderii in sine iti va aduce mai degraba succesul, decat esecul", spune Thomas Chamorro-Premuzic, profesor de Business Pshychology la UCL (University College London).

Angajatii cu incredere mica accepta mai bine feedback-ul negativ din partea sefilor si a colegilor. Acestia accepta criticile si le transforma in lucruri pozitive, scrie Business Insider.

Este teoria ideală pentru cei spălați pe creier sau în curs de spălare, și mai ales pentru cei care au impresia că așa om până la ei nu a mai văzut pământul. După ce că dai de oameni din ce în ce mai slabi pregătiți (vezi rezultatele de la BAC 2012, care sunt la fel de frumoase ca cele din 2011) trebuie să mai vină și un mega jurnalist pregătit și cunoscător în toate domeniile posibile și imposibile să îți dea secretul succesului.

Punct

În ultima perioadă nu m-am simțit acaparată, ci pur și simplu sugrumată de anumite idei, lucruri, păreri care nu erau ale mele. Am așteptat să treacă, dar așteptarea asta m-a lăsat fără chef, fără somn și fără inspirație. Până și aici îmi era urât să intru și să scriu, îmi era urât și să mă uit la statistici sau să verific ceva. Ajungem să ne consumăm pentru alții mai mult decât pentru noi, dar ne gândim că așa poate contribuim și la fericirea și bunăstarea noastră. 

Am fost învățată să nu bag în seamă lucrurile care mă deranjau, vorbele urâte și mai ales oamenii proști. Sunt oameni cărora nu ai cum să le arăți că mintea lor e plecată și toată strădania nu face decât să le întărească ideile tâmpite. Și când simți că nu mai vrei să înghiți, ce faci? Pui frână, se aprinde beculețul roșu, te mai gândești dacă mai poți să pornești la drum, iar dacă sunt prea multe gropi, oprești și o iei la picior.

Așa am făcut și eu. Am pus punct și parcă de atunci simt libertatea cum îmi șuieră pe la urechi. Și tare bine e!

Voi ați avut momente când ați simțit nevoia să spuneți nu, să trageți linie și să o luați pe altă cale?